Anul 2007 vazut de New York Times

Un filmulet util pentru ce care nu sunt inca dependenti complet de social media:

Sincer, mie ideea cu incarcatul telefonului din aer, imi da fiori, reci. Asta si pentru ca de cand mi-am schimbat scaunul la birou, am inceput sa curentez pe toata lumea din jurul meu. Si nu am nici o idee cum sa fac sa scap de abilitatile mele electrice.

*acest post a fost scris ascultand cu placere Clandestino (cu ici intreruperi pentru care trebuie sa le multumesc celor de la RDS/RCS)

O zi grea la birou

Cu totii am trecut prin zile grele la birou, dar totusi
nu cred ca se compara cu ziua lui Kevin




*acest post a fost scris ascultand cu placere o liniste deplina

Is your brain hard-wired for creativity?

Nu prea stiu ce sa aleg din testul asta, dar ca toate testele de pe internet, nu am rezistat tentatiei. Asa ca il dau si voua sa va jucati cu el.

93%

Descoperit via A Brood Comb

*acest post a fost scris ascultand cu placere Clandestino

Mouse wireless Microsoft 5000

Daca va ganditi sa va cumparati un mouse wireless Microsoft Wireless Optical Mouse 5000, cum deja am facut-o eu, razganditi-va cat mai aveti timp. Sau cel putin, orientati-va catre ceva mai bun. Eu raman sa ma chinui cu al meu.

*acest post a fost scris ascultand cu placere Daft Punk - Too Long

Pe scurt ...*

Asa cum spune si titlul

• cine vrea sa cante pe un album, trebuie sa se pregateasca sa scoata din buzunar 10000 de dolari, iar 25 de dolari iti aduc un cd. Pe larg despre proiectul lui Jill Sobule scrie Jimmy Guterman pe O'Reilly Radar.
• Manafu enumera stilurile de viata ale tinerilor romani dupa studiul Leo Youth de anul trecut. Eu nu ma regasesc in nici unul.
• Morar&More reia cateva intrebari adresate de ceva vreme lui Adrian Nastase
• Garr Reynolds are carti
• Paul McGuiness se ia de hippiotii din Silicon Valley
• iar la Comanescu gasiti o noua discutie despre stilurile politicienilor, care intre noi fie vorba sunt mai putine decat stilurile de viata ale tinerilor romani.
• UPDATE: de la Cory Doctorow si Boing Boing aflam despre o inregistrare audio a Declaratiei de Independenta a Statelor Unite si proiectul Debra Jean. Link-ul direct este aici, ar putea fi o resursa foarte buna de folosit la scoala, in orele de istorie cel putin, Cami stie de ce.
  

*acest post a fost scris ascultand cu placere Daft Punk - Something About Us

Sondaje prin telefon cu firma Q Research

Stai linistit la birou, cand suna telefonul. Buna ziua, blah, blah, niciodata nu tin minte numele persoanei, parca s-ar chinui sa il pronunte cat mai repede, asemenea reclamelor la medicamente. Ce usor ar fi daca am folosi numele din Reservoir Dogs, cel putin la inceput, si daca vrem sa ne deconspiram identitatea, sa ne spunem si numele, dar pana atunci, sa fim Mr. Brown, Mr. Blue, Mr. Pink. Eu sigur as pica drept mister pink.

Ok, hai am luat-o razna. Suna din partea unei firme, Q Research [membra The Group], faceau sondaje prin telefon. De obicei, sunt foarte suportiv si spun ca raspund la intrebari. Din varii motive. Sondajul era legat si de Microsoft, dar nu am inteles cum si ce, iarasi a vorbit prea repede. Dupa introducere, blah, blah, incep niste intrebari legate de dezvoltare de software. Ii spun ca nu ne ocupam cu asa ceva. Pare sa inteleaga.

Dar nu! Iar discutam de verticalitate, orizontala. Ce naiba! Duduie, nu dezvoltam software, nu vindem, nu facem nimic legat de IT. Nici macar dischete nu vindem! Ok, acum pare sa inteleaga, imi exprim regretele mele cum ca nu prea le sunt de folos. Si , surpriza!!! Incepe sa ma intrebe despre profitul provenit din aplicatiile Microsoft sau altele, precum un robotel, parca vedeam intrebaril dupa care citea, cu bullets and everything, bifa sarguincioasa, nu, nu, nu, nu. Iar ii dau cum ca noi stiti, noi nu ... Nici in agricultura? In agricultura? Nu, nici in agricultura! Dar in educatie, business, alte industrii ... si atunci ma luminez, recita o alta poezie.

Nu mai are sens sa continui. Nu stiu daca astfel de sondaje sunt utile, sunt solide, sunt reprezentative sau mai stiu eu ce pot fi, dar macar oamenii care le fac, sa nu uite ca sunt oameni inainte de toate, si sa judece cu capul lor propriu, inainte de a recita o poezie asemenea roboteilor.




*acest post a fost scris ascultand cu placere Clandestino

Leapsa pe carti*

Am primit de la textier leapsa pe carti, cred ca deja o stie toata lumea, in cazul ca nu, reiau si eu:

“Regulile de aur si nisip:
1. Ia cartea care este cea mai aproape de tine.
2. Deschide-o la pagina 123.
3. Gaseste a 5-a propozitie/fraza.
4. Posteaza pe blog textul urmatoarelor 4 propozitii/fraze cu aceste instructiuni.
5. Nu îndrazni sa scotocesti prin rafturi dupa cartea aceea foarte deosebita sau “intelectuala”.
6. Da leapsa mai departe la alti 6 prieteni.”

buuuun ...
cea mai apropiata carte este Cum vorbim in public, de Dr. Laurie Rozakis si spune ...

[...] Nu folositi cuvantul fete cand va referiti la femei adulte. Folositi cuvantul femei.

Evitati sa folositi pronumele masculin can va referiti atat la barbati, cat si la femei. Folositi pronumele sa cu forma comuna la masculin si feminin sau reformulati totul la plural [...]

leapsa se duce mai departe la Mihai si Simbad, Orbitoru, Point of View, maestrul Ilau de la Rezistenta Urbana si doctorul ATA.

*acest post a fost scris ascultand cu placere Charles Kynard - I Got So Much Trouble

Instalare Vodafone Mobile Connect pe Vista

Nu stiu cine are nevoie, eu unul am avut. Prin urmare, aplicatia Vodafone pentru Vista poate fi descarcata de aici, dar asta probabil ca stiati. Ce poate nu stiati este ca exista deja un filmulet despre cum se face instalarea, trebuie umblat putin prin device manager, pe YouTube. Iata si filmuletul ...



Step by Step:

1) Connect the E220 to your XP PC/Laptop
2) access the emulated CD Drive and copy all the Contents onto a USB Pen Drive.
3) Disconnect the E220 and the Pen Drive
4) Connect the Pen Drive to your Vista PC and install the software using the Autorun.exe file (Run as Administrator)
5) Connect the E220 - Vista will only recognize a USB Mass Storage Device and the emulated CD drive which it cannot access.
6) Open the Device Manager (in the Control Panel)
7) Look for the USB Mass Storage Device in the "Universal Serial Bus controllers" Section If there are more than one USB Mass Storage Devices, right click each one,
select Properties, Details and then "Children"
If it says "Huawei" somewhere inside the Value, you found the right one.
8) Right click on the Mass Storage Device and select "Update Driver Software"
9) Select "Browse my Computer"
10) Select "Let me pick"
11) Uncheck "Show compatible devices"
12) Select "(standard USB Host Controller)" in the Manufacturer Tab
13) Select "USB Composite Device" in the Model Tab
14) Finish installing the Composite Device driver
15) Afterwards, Vista will add another USB Mass Storage Device, and if you are lucky, also 2 "Data Interfaces"
16) If it doesn't detect the Data Interfaces, disconnect and reconnect your E220.
17) Vista should now detect all the E220s Data Interfaces
18) When asked to insert the disk containing the drivers, choose "I don't have the disk"
19) Enter the \Drivers\WinXP Subfolder of your USB Pen Drive
20) Repeat Step 18&19 for the second Data Interface
21) Start your Huawei Mobile Connect (Web'n'Walk Manager) Software, and connect :)

(Txt instructions by Hedelein. Thanks)

Qtrax nu e tocmai ce vrea sa para*

Am vazut multe voci care au fost entuziasmate de lansarea noului serviciu Qtrax, si la drept vorbind, pe buna dreptate. Ba chiar a fost etichetat drept reprezentand intrarea in legalitate a retelelor P2P. Devil's Kitchen are o stire mai putin buna. Se pare ca s-a mers pe principiu afara e vopsit gardul, inauntru leopardu'. Sau mai degraba, cioara vopsita. Cei de la Qtrax au anuntat ca semnat cu cele patru case de discuri inainte ca acest lucru sa se fi intamplat. Nici macar cu una. Suna a wishful thinking.

Gasiti stirea in detaliu si pe CNET.

*acest post a fost scris ascultand cu placere Robert Plant & Alison Krauss - Gone Gone Gone (Down Moved On)

Airbites si politistii romani

Se intampla ceva la Iasi zilele astea. De fapt, se intampla ceva in Moldova de ceva timp, dar despre asta putin mai incolo. Eu vreau sa vorbesc despre inchiderea providerului Airbites si tot scandalul cu file-sharing, cd-uri, dvd-uri, filme piratate, si restul circului pe care ne-am invatat sa il facem de fiecare data. In necunostinta de cauza, bineinteles, pentru ca asa cum a observat pigbrother, ziarele au anuntat ca a fost inchisa reteaua metropolitana! Ce ar mai fi de spus?

Pai ar mai fi de spus ca in Statele Unite se discuta la nivel de interpretare a legilor, daca nu cumva faptul ca daca ip-ul unei persoane a fost descoperit ca fiind implicat in activităţi de file-sharing inseamna pana la urma si ca acea persoana a facut acest lucru. Pe scurt, o adresa ip nu inseamna neaparat o persoana. Prin urmare, acuzarea unei persoane fizice s-ar putea face mai greu.

[Ars Technica]

Cealalta stire vine din apropierea noastra, din U.E., din care cu lene facem si noi parte. Se discuta despre posibilitatea ca adresele ip sa fie considerate informatie personala, prin urmare mai greu de divulgat.

[TechDirt]

Ca sa revin la Moldova si la interpretarea legilor in aceasta regiune, sper ca pe cei arestati in acest scandal sa ii puna alaturi de batranele bagate de curand in inchisoare. This is no country for old man/or pirates, by the way.

Quentin Tarantino*

Intereseaza pe cineva sa stie de ce muzica din filmele lui Quentin Tarantino este un pic altceva decat obisnuita coloana sonora din filmele americane?

Din cauza acestui om



RZA, de la Wu Tang Clan.

si Calea samuraiului ar fi aratat altfel, daca nu era el.























*acest post a fost scris ascultand cu placere Joni Mitchell - Rainy Night House

Mai tare decat Iphone-ul!*

Ieri seara ma intorceam de la birou, si in drumul spre casa am vazut ceva ce mi se pare mult peste Iphone. Treceam pe langa zidul Cotroceniului uitandu-ma cu mila la zecile de masini blocate in trafic, cand mi-a atras atentia o luminita firava, care se tot misca pe trotuar in fata mea, la cativa pasi. Cand am ajuns in dreptul ei am putut observa ca era o domnisoara care citea in timp ce mergea. Citea!

Sincer, nu am putut decat sa fiu invidios. Era o lampa micuta, cu o lumina difuza, verde spre galben, agatata de mijlocul de sus al cartii. Parea mai degraba sa fi fost al lui Peter Pan, daca mai vedeam si vreo zana mica, invartindu-se in jurul becului, juram ca am inceput sa imi petrec prea mult timp in fata calculatorului, si mi-a luat mintea razna, pe campii. Brusc mi s-a facut rusine de faptul ca eu nu reuseam decat sa ascult muzica pe strada.

Am cautat pe internet daca exista asa ceva de vanzare, dar din pacate, nu am reusit sa gasesc nimic. Nu ca as fi vrut sa o cumpar, dar vroiam sa vedeti si voi cum arata chestia asta.

*acest post a fost scris ascultand cu placere Joni Mitchell - Big Yellow Taxi

Plaza Romania*

Am sa reiau un post mai vechi al lui Orbitoru, in care acesta s-a ocupat de spatiile de parcare pentru handicapatii care lucreaza la cazinoul de la Plaza Romania, mallul minune, care a saltat preturile sandramalelor de pe Timisoara. De data asta am sa ma ocup de interior. Ca sa fiu mai precisa, de muzica care se aude in magazine.

Nu pot sa nu recunosc, cateodata cu rusine, ca mai ascultam si prin casa d-alde M.A.N.D.Y, Booka Shade, David Guetta si altii la fel de fuck me I'm famous, you puta madre.

Dar ce nu inteleg, este indarjirea cu care incearca, patronii, vanzatorii, sau mai stiu eu cine, Paulista [cunoscatorii stiu de ce] sa cultive urechile si asa brutalizate de manelele din aer liber sau imbacsit. Departe de mine sa incerc acum o analiza stilistica profunda a noilor stiluri minimal, glitch, electro, electro-funk, electro ... ca in Electrooo, baga-ti doua degete in priza! Nici nu visez la mandrele buticuri de plaza sa se transforme in vreun buddah bar sau cafe del mar, improvizat aici, in inima baraganului.

Mai intai, ar trebui aflat cine este la originea cataclismului auditiv ce bantuie printre rafturile cu bumbac 100%. Daca sunt patronii, atunci sunt nesimtiti, pentru ca daca tot le place muzica asta, sa stea naibii in magazin, cu noi plebeii! Sa savureze muzicile in colectivitate! Daca sunt plecati, este ca si cum mi-as lua bilet la Ateneu, dar pe drum m-as opri sa sparg seminte in Giulesti.

Hai sa trecem la esalonul doi. Daca sunt vanzatorii? De dragul discutiei, si nu numai, eu inclin sa cred ca sunt vanzatorii/vanzatoarele. Atunci, in ce studiu facut de cercetatorii de la N.A.S.A. sau de la M.A.-S.A., ati auzit voi ca muzica electronica sporeste apetitul pentru cumparat niste haine pe care le gasesc oricand mai ieftin la Viena sau Barcelona, doar ca sunt prost si le cumpar de la voi? La voi acasa cum este muzica? La fel ca in magazin? Nu cred! Cred ca ascultati manele, si de fapt puneti muzica asta pentru ca patronii nu va platesc indeajuns pentru a merge in Kristal. Pe forumuri si pe hi5 vostru nenorocit va laudati ca ascultati muzica direct de la Kontakt si de la Get Physical, pe cand voi schimbati manele pe furis pe odc si va sharuiti windowsul si jocurile instalate ca niste destepti ce sunteti, ca ultima piesa david guetta e doar pentru voi, la concurenta cu florin salam.

Ca sa nu zic ca mi-as dori ca patronii vostri dragi, care intre noi fie vorba, va schimba ca pe ciorapii de fite [stiti voi de care, dintr'aia care de abia iti incap pe picior], sa va plateasca regeste, cu toate ca inca suntem o republica, fi-ar a naibii de republica. Dar tare imi este teama ca va plateste in greutatea in aur a creierului vostru. Cand te uiti cu o scarba olimpiana [vezi Orbitoru, ca am citit si eu Legendele lui Al. Mitru] la mine, ca vreau sa stiu daca mai ai si alt tricou, decat ala patat de unsoare, as fi vrut ca in cazul vostru, scoala sa fi durat/durut mai mult.

Pentru cei ce s-au trezit dupa reclame, Plaza Romania este noul loc de transhumanta al ovinelor urbane, cele cu pantalonii in vine si parul ascutit unde muzica bubuie mai ceva ca pickhamerele minerilor in capetele studentilor, in '90.

*acest post a fost scris ascultand cu placere Nusrat Fateh Ali Khan - Mustt Mustt

Comentarii

Am sa incerc sa introduc din nou comentariile moderate prin intermediul HaloScan, asa ca sa nu va suparati ca vor disparea cele de acum, cel putin pentru un timp. Ma rog, este valabil pentru cei care mai au chef sa comenteze.

Despre comedii*

Personal, urasc comediile. Prefer filmele de groaza, macar alea nu incearca sa te pacaleasca, sunt mai sincere cu tine. Dar pentru asta trebuie sa ne intoarcem putin in timp. Cea mai mare teama a oamenilor este ... toata lumea stie (de la cursurile de abilitati de prezentare, sau din American Gangster, la alegere) este teama de a vorbi in public. Dar aici as vrea eu sa imi adaug propria versiune, cred ca vroiau sa spuna, teama de a vorbi in public despre ceva la care nu te pricepi. Altfel, nu inteleg de ce le-ar fi teama. Daca te pricepi la ceva, sau iti place, ar trebui sa fie floare la ureche. Sau nu?

Oamenilor le este frica de ridicol mai mult decat le este frica sa vorbeasca in public. Teama poate veni din mai multe motive. Pentru ca au o pozitie pe care vor sa si-0 pastreze, poate ca obtin anumite avantaje inselandu-i pe ceilalti si obtinand avantaje din aparente, aparente pe care vor sa le pastreze. Teama ca vor scadea in ochii oamenilor pe care ii pretuiesc, ii iubesc, ii invidiaza.

Si acum revenim la comedii. Nu cred ca e cineva care si-ar dori sa il copieze pe Norman, sau pe Bourvil, dar rad ca prostii cand vad pe cineva ca se acopera de ridicol. De fapt, sunt fericiti ca nu sunt ei in locul lor, sau rasufla usurati cand isi aduc aminte cat de aproape au fost de a deveni clovni de serviciu pentru cei din jurul lor. E un fel de capra vecinului, o experienta cathartica.


*acest post a fost scris ascultand cu placere IAM - L'ecole Du Micro D'argent

Istoria Pink Floyd - The Inside Out de Nick Mason

De cateva saptamani am redescoperit cartile. Da, cartile! Nu tu pdf-uri, nu tu rich-text format, nu tu feed reader, doar hartie si clei. Dar chiar si asa nu ar fi ceva special, daca nu ar fi vorba despre cartea asta

Trecand peste amanuntele mai putin importante, cum ca tatal lui Naomi Watts, Peter Watts a lucrat cu Pink Floyd in anii '70, si cel putin din punctul de vedere al sfarsitului, cam seamana cu povestea lui Syd Barrett, sau ca directorul lor de scena este cel care a lucrat cu Ridley Scott la Gladiatorul, luand si Oscarul, este o placere sa o citesti, chiar daca anumite episoade ii joaca feste autorului.

E un pic frustrant modul economic in care trece peste episodul abandonarii lui Syd Barett, care ar merita cel putin un capitol, dar asa cum spune si Mason, el a ramas inca tabu. Stilul este foarte degajat, plin de umor (nu reusesc sa imi scot din cap descrierea caselor de discuri din anii '60, cand managerii semnau cu orice avea parul lung si o chitara, eventual si un golden retreiver, sau ca spectatorul scuipat de Waters nici nu i-a dat in judecata, nici nu a cerut drepturi de autor), dar meritul cel mai mare al cartii mi se pare ca este faptul ca amintirile despre Pink Floyd vin din partea cea mai putin implicata emotional in certurile interne, chiar daca la un moment dat, nici pozitia lui (cel mai vechi membru, alaturi de Waters) a devenit subreda, datorita intrigilor lui Roger Waters.

Ce este foarte greu de desprins din carte este modul in care Pink Floyd devine cea mai buna trupa din lume. Pana la The Wall (sunt un cititor lenes, aici am ajuns), totul pare o serie de incercari mai mult sau mai putin reusite, dar ideea de super grup iti scapa printre degete. Nu cred ca e vorba de modestie aici, dar felul in care descrie modul in care se lucra in interiorul trupei, probabil si faptul ca povestea vine de la unul dintre actorii principali, te face sa nu iti dai seama, pe masura ce citesti, ca este totusi vorba despre un gigant. Prima parte a cartii ar putea sa fie foarte bine si povestea unei trupe de garaj, din provincie.

Pentru cei care stiau versiunea lui David Gilmour de pe Which one of you is Pink?, legata de episodul in care Roger Waters scuipa un spectator, Nick Mason ofera o alternativa. Se pare ca iesirea lui Waters a fost provocata de un specator mai chimic, care tot sugera piese pentru playlist, mai precis Ai grija cu toporul ala, mai Eugene! Credeti ca e ceva lipsit de importanta? Toti ar trebui sa ii multumim acelui spectator, pentru ca lui ii datoram in mare parte The Wall. Asa sa stiti!

Si o intrebare in afara subiectului, stie cineva de ce imi merge atat de greu firefox-ul, cat timp merge impreuna cu microtorrentul, imi vine sa il iau la palme!

*acest post a fost scris ascultand cu placere Gonzales - Solo Piano

Al Pacino si Robert de Niro

Ieri seara discutam la masa despre Al Pacino vs. Robert de Niro. Trecand peste spiritul usuratic in care a fost pusa problema, sincer, cred ca discutia din deschiderea lui Reservoir Dogs are mai multa substanta decat subiectul de mai sus, insa vreau ca lucrurile sa fie clare. Imi plac filmele lor pana la mijlocul anilor '80, insemnand:

Al Pacino: Scarecrow (1973), Serpico (1973), Dog Day Afternoon (1975), Scarface (1983), Sea of Love (1989).

Robert de Niro: Mean Streets (1973), Taxi Driver (1976), The Deer Hunter (1978), Raging Bull (1980), The King of Comedy (1983), Once Upon a Time in America (1984),

Nu vorbesc despre care actor e mai bun sau mai slab, exista eventual filme mai bune sau mai slabe. Chiar as vrea sa imi arate cineva de ce Scent of a Woman este mai bun decat Scarface, pentru ca mie detaliul asta mi-a scapat.

Florin Iaru despre bloguri

„Blogurile dau putere de exprimare unor nulitati. In plus, sint vulgare si violente. Autorii de blog nu sint constrinsi prin nici o metoda sa-si asume responsabilitatea pentru ce scriu acolo si majoritatea nici nu se gindesc la asta“ ... Florin Iaru are dreptate.

din Cotidianu

Acum avem si dovada:


Ethan Got Sick From Web 2.0 - Funny video clips are a click away

tot ce pot sa va urez la sfarsit de saptamana este ... Insanatosire grabnica!

via Zoso

pe acelasi subiect am mai citit si Ce-are Iaru in feedreader?

UPDATE:

ok, eu inclin mai mult spre prezentarea asta

| View | Upload your own

luata de aici.

Carti goale = minti goale

Daca tot vorbeam de carti in ultima perioada ...

Intotdeauna mi-a fost teama de acele carti, aparent nevinovate, care la sfarsit te lasa balta, intrebandu-te La naiba, ce pierdere de vreme!

Stiu pe cineva care se relaxa citind in douazeci de minute o carte intreaga, Sandra Brown, Jackie Collins ...

Un student al Caltech [California Institute of Technology], Virgil Griffith a stabilit o corelatie intre carti, universitati si scorurile SAT/ACT [din cauza asta s-ar putea sa nu fie foarte usor de inteles pentru toata lumea], cu ajutorul eternului si fascinantului Facebook. Aici gasiti cateva explicatii mai in detaliu cu privire la SAT si ACT.

Ca sa nu mai fiu acuzat de copy/paste, dau repede link-ul, spuneti-va parerea, spuneti ca nu e asa, etc.



via O'Reilly Radar

a mai scris pe aceeasi tema si Steven Levitt - What do Lolita and Freakonomics Have in common

Festivale, festivale

si daca tot vorbeam zilele trecute de festivaluri





iata unul la care stiu pe cineva care vrea sa mearga ... ceea ce ma face si pe mine sa ma gandesc serios daca nu ar merita.

Ce nu stiu televiziunile din Romania

"For the last two nights we have reported on actor Heath Ledger. His shocking death is clearly a story a lot of people are interested in, but tonight we will not be reporting more on it. The truth is there is not really anything new to report."

Anderson Cooper Effects

Ei, cred ca va mai trece mult apa pe Dambovita, pana cand vor invata si televiziunile din Romania aceasta lectie de bun simt. Nu stiu de ce, dar de cand a inceput toata isteria legata de moartea actorului american, am trait o senzatie de deja-vu. Camere montate in apropierea apartamentului, care transmiteau pe internet imagini in timp real, ziaristi, televiziuni, bloggeri, cam tot bestiarul mediatic, s-au intrecut in intoarcerea povestei pe toate fetele. Larry King si-a intrerupt emisiunea. Astfel incat, stirea de mai sus este ca o gura de aer proaspat, intr-un mediu care incepe din ce in ce mai mult, sa devina sufocant.

Daca luam cazul Realitatii in ultimile saptamani, s-a batut toba pe urmatoarele subiecte pana la epuizare:

• dosarele presedintelui
• facturi de intretinere
  
• Cioaca vs. Elodia
• Norica Nicolai
• preturile in continua crestere ... si as adauga eu, in continua revenire in jurnalele de stiri, ca nu mai stii despre care preturi este vorba, cele de anul trecut, de luna trecuta, de saptamana trecuta

Toata aceasta practica ridica o intrebare, mai stie cineva care este durata de viata a unei stiri? Cat timp trebuie sa se vorbeasca despre laptele care este mai scump in Romania, in comparatie cu restul Uniunii Europene? Pentru ca la un moment dat, daca tot acumulam, la un moment dat, ne vor da gunoaiele afara din casa, sau televizor/LCD/Plasma, ce prefera fiecare ...

asta apropo si de intrebarea pe care o lanseaza Orlando si pe care o preiau si eu cu toata exasperarea

ASA VA FI TOT ANUL?

Danone si iaurtul vopsit

"The lawsuit claims Dannon has spent "far more than $100 million" to convey deceptive messages to U.S. consumers while charging 30 percent more that other yogurt products. The lawsuit also cited scientific reports showing, counter to Dannon's advertising, that there was no conclusive evidence that the bacteria prevented illness or was beneficial to healthy adults—and that Dannon knew this. It seeks reimbursement for all U.S. purchasers of Activia, Activia Lite and DanActive, and demands that Dannon engage in "a corrective advertising campaign."

de la The Consumerist

Stirea asta ma face sa ma simt un pic razbunat. Abia astept sa inceapa si n Romania o campanie de curatare a reclamelor tembele, cu pretentii de studii academice, absolvite pe la coltul strazii. Cat timp o sa trebuiasca sa mai inghitim pe nemestecate toate aberatiile dictate sententios de pe voice-over? Sunt curios daca oamenii care le creeaza, chiar au o imagine sumbra cu privire la inteligenta medie a consumatorilor lor.

Si apropo de publicitate, mai sunt unii care ne vor masurati cu telefonul. Ca sa fiu mai precisa, vor sa inregistreze prin intermediul telefoanelor mobile toate reclamele la care suntem supusi in decursul unei zile. Iar de aici incolo, incep cateva dileme existentiale foarte amuzante, ma rog, nu pentru publicitari sau pentru autorii metodei. Intreaga stire aici.

de la BLOG.PMARCA.COM

Hulu

ATTN: To whom it may concern.
Platforma video dezvoltata de News Corp si NBC / Universal ca raspuns la YouTube si iTunes intra in beta testing si ofera invitatii. Daca sunteti interesati, grabiti-va, au mai ramas 1888 [08:10 AM]. Le gasiti aici.

Via TechCrunch

100 de carti pe care orice copil ar trebui sa le citeasca ... se intoarce

UPDATE: lista s-a mutat pe Cartile copilariei, comentariile sunt mai mult decat folositoare.

OK. Am inceput sa contabilizez. Lista ar incepe cam asa:

• Doctorul Aumadoare de Kornei Ciukovski [dupa Hugh Lofting], pe blog Music. Movies. Books
  
• Habarnam si prietenii sai de Nikolai Nosov, pe blog latrecut (beta)
  
• Trei Grasani
• Prin Taigaua Extremului Orient de V. K. Arseniev
• Fram, ursul polar de Cezar Petrescu
• Snoave sau povesti populare/legendele sau basmele romanilor de Petre Ispirescu
• Mariuca de Calin Gruia
• Bunica alba de Silvia Kerim
• Povestiri din lumea operei de Georgea Sbarcea
• Intamplari din gradina mea de Ana Blandiana
• Abu Hasan de Ion Luca Caragiale
• Mandrut de Maria Chita Pop
• Taina Cetatii de Dorin Almasan
• Cerceii Romanitei de Samiol Nasaudeanu
• Aventuri in padure de Nikolai Haitov
• Alunel vrea sa invete medicina de Petru Demetru Popescu
• Pana lui Finist Soimanu Basme fantastice rusesti
  
• Fat frumos din lacrima de Mihai Eminescu
• Imparateasa norilor de Virgina Carianopol
• Comoara din pestera de Pius Branzeu
• Povesti si snoave chinezesti
• Nazdravaniile lui Nastratin Hogea de Anton Pann
• Vicontele de Bragelonne de Alexandre Dumas
• Contele de Monte-Cristo de Alexandre Dumas
• Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu
• Tom Sawyer de Mark Twain
• Laleaua Neagra de Alexandre Dumas
  

Cine mai are nevoie de un nou screensaver? Eu!

Chirp este un screenserver care iti permite, in afara de a pune pe desktop pozele de pe flickr, in cazul meu, si alte fotografii, pe care le urmareste dupa tagurile fixate de utilizator. Functioneaza. Mie mi-a placut.

plus, il gasesc extrem de util in cazul magazinelor in care sunt expuse monitoare, LCD-uri, Plasme, etc., doar nu am vrea sa patim ca acest magazin care folosea releasuri Axxo, pentru a face reclama la produsele Apple. Eu stiu ca incepe tot cu A, are putine litere, unele din ele se si repeta, dar orisicat, cat de tembel poti sa ajungi. Via TorrentFreak.
read more | digg story

Concurs de frumusete

tocmai am aflat de la Alexandrescu de spre un concurs de frumusete, ma rog, nu de frumusete, de fotografie. Totuna. Vreau si eu sa particip si am nevoie de ajutor, care din fotografiile astea sunt mai de doamne ajuta?



Vreo sugestie?

da, tipic pentru mine, abia acum am citit ca nu intra in concurs decat cele facute dupa 15 decembrie. Chiar si asa, care dintre ele ar fi meritat?

Cel mai prost din curtea scolii

Am citit pe textier acest articol si mi-am ridicat o serie de sprancene a mirare. Trecand peste ideea de salvator al onoarei inca nereperate a Romanicii, intruchipat de Florin Piersic, altceva mi-a zgariat retina memoriei.

Nu am fost bun niciodata la matematica, dar macar stiu sa scot factor comun si sa simplific. Iar simplificand, mi-a iesit ca Nicusor era un fel de paria, un papa-lapte pe care in bateau toti copiii in curtea scolii. Nu stiam de Florin Piersic, dar auzisem de Tatulici ca i-ar fi dat o palma, zvon, ce sa zic, plus Andone i-a aratat dorsalul, ma intreb cati or mai fi fost?

100 de carti pe care orice copil ar trebui sa le citeasca

UPDATE: lista s-a mutat pe Cartile copilariei, comentariile sunt mai mult decat folositoare.

Modificare: Sper sa nu fiu inteles ca unul care predica un anumit fel de literatura, chineza, engleza, esperanto. Mi s-a parut util linkul din punctul de vedere al inventarierii unor titluri. Si atata tot. Daca are cineva carti de adaugat, cu cat mai romanesti, cu atat mai bine, invitatia este deschisa, facem lista, o dam mai departe.


Sper sa va placa la fel de mult cat mi-a placut mie sa descopar lista. Ma rog, nu sunt 100, sunt trei sute, dar sunt frumos catalogate, pe serii:

• perioada timpurie

ex. The Story of the Little Mole Who Knew It Was None Of His Business, by Werner Holzwarth and Wolf Erlbruch

• perioada de mijloc

ex. Old Possum's Book of Practical Cats, by TS Eliot

• preadolescenta

ex. Great Expectations, by Charles Dickens, To Kill a Mockingbird, by Harper Lee

Am avut si eu o tentativa inepta, acum ceva timp. Din care nu mi-au ramas decat cateva carti pe care le tot repet cand vine vorba despre cartile copilariei, asa ca nu o sa scap nici ocazia asta. Pe unele puteti, eventual sa le cautati pe Gutenberg.

• Piticul Cinabru
• Pinocchio
• Alice in Tara minunilor
• Parerile despre viata ale motanului Murr
• Vrajitorul din Oz
• Bertoldo, Bertoldino si Cacaseno
• Inima rece
• Gulliver
• Oliver Twist

Prin urmare, without further much ado, ladies and gents, there it is ...

Telegraph.co.uk - 100 Books every child should read

Intalnirea lui Ion Iliescu cu bloggerii in Club A

Se pare ca nu sunt singurul care s-a resimtit dupa ce a vazut la televizor intalnirea lui Ion Iliescu cu bloggerii la Club A. Daca Victor Kapra a fost mult mai laconic in exprimare, eu ma pregatesc sa imi desfasor tot dezgustul pentru ceea ce mi-a fost dat sa vad.

Este adevarat ca memoria are picioare scurte, in principal la varste tinere, dar nu prea vad cum ar putea fi scuzati cei ce s-au intretinut cu un personaj atât de trist al istoriei, in urma caruia bate crivatul, oriunde s-ar duce. Pot sa inteleg ca nu te mai intereseaza ce s-a intamplat cu Romania acum 50 de ani, din varii motive, fiecare cu piticii lui, dar sa ignori cei 10 ani de tembelism generalizat pe care i-a nascut votul din 20 mai, 1990, mi se pare un pic cam peste mana. Pur si simplu, nu prea ai un buget necesar, emotional, sau de alt tip, care sa iti permita sa stergi cu buretele faptul ca daca tu esti aici si nu in alta parte, se datoreaza intr-o măsura insuportabil de mare, acestui individ.

Ma amuza comentariile care subliniaza calitatile politice ale domnului Iliescu. Sau ar trebui sa spun, ale tovarasului Iliescu. Pentru mine, sunt pe acelaşi palier cu domnisoara care spunea ca lagarele nu prea au existat, iar Hitler pana la urma, a fost bine intentionat. Dar ea lucra la o banca evreiasca. Sau cu tembelii care nu si-au gasit o alta tara in care sa infiinteze un partid de extrema dreapta, mai buna, decât Israel.

Ca sa il citez pe Michael Keaton

"That's fun if you can hang with that stream of consciousness. It's like reading Dylan's book Tarantula. I bought it, and by page 15 I go, 'Did I just eat mescaline? This is unbelievable.'" —Michael Keaton on talking to Jack Nicholson [MTV]

Care calitati politice? Unde? Cand? Nu s-a lamurit nimeni ca omul asta stie cel mai bine in Romania sa faca un singur lucru. Sa vorbeasca despre faptele sale ca si cum ele nu s-ar fi petrecut. Nu am mai vazut pe nimeni, cu un asemenea tupeu si o putere de a sfida orice norme ale bunului simt. Acelasi bun simt, aceleasi calitati politice care l-au invatat sa scrie carti fara bibliografie. Din cate imi aduc aminte, doar doi oameni au facut lucrul asta la scara larga in Romania. Vladimir Pasti este unul dintre ei, secondat de Ion Iliescu. Ce fel de om este Ion Iliescu?

Un pariu pierdut al Istoriei, o mana proasta, cu care Romania a incercat si dupa ’89 sa mearga la cacealma … si a pierdut. Da! Este adevarat, intreaga clasa politica romaneasca are multe datorii la Ion Iliescu. Dar nu eu, omul asta a facut atat de mult rau, incat singura lui scapare ar fi sfanta ignoranta.

Dar nu, ce facem noi? Il scoatem de la gropa de gunoi a istoriei, il resuscitam, il stergem frumos de praf si il ducem in Club A (sincer, o alta locatie mai plina de auto-ironie, nici ca se gasea, poate pe undeva pe la Vacaresti, eventual). Il periem, il gratulam, ii vorbim ca si cum ar fi unul dintre noi. Nu este. Nu a fost si nici nu va fi vreodata.

In incheiere, vreau doar sa spun ca nu am sa intru niciodata pe blogul tovarasului. Nu sunt interesat de ce mai are el sa ne spuna. Consider ca a avut timp suficient, si si-a batut joc de el, pardon, de noi.

Dintr-o lume normala, tovarase Ion Iliescu, te salut cu scarba! Tu ai construit Bumbesti-Livezeni.

am citit pe aceeasi tema:

• voce.ro
• Andrei Rosca
• Palatul Sutu

Nominalizarile la Oscar pe 2008

No Country for Old Men conduce in nominalizarile de la Oscarul de anul acesta, alaturi de There Will Be Blood, cu cate opt nominalizari. Ceea ce este foarte tare!

Iata lista:

Cel mai bun regizor:

Ethan si Joel Coen ("No Country for Old Men"), Paul Thomas Anderson ("There Will Be Blood"), Julian Schnabel ("The Diving Bell and the Butterfly"), Jason Reitman ("Juno") si Tony Gilroy ("Michael Clayton").

Cel mai bun film:

"No Country for Old Men," "There Will Be Blood," "Atonement," "Juno" si "Michael Clayton."

Cel mai bun actor:

Daniel Day-Lewis ("There Will Be Blood"), George Clooney ("Michael Clayton"), Johnny Depp ("Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street"), Tommy Lee Jones ("In the Valley of Elah") si Viggo Mortensen ("Eastern Promises").

Cea mai buna actrita:

Marion Cotillard ("La Vie En Rose"), Ellen Page ("Juno"), Julie Christie ("Away from Her"), Cate Blanchett ("Elizabeth: The Golden Age") si Laura Linney ("The Savages")

Cel mai bun actor in rol secundar:

Javier Bardem ("No Country for Old Men"), Philip Seymour Hoffman ("Charlie Wilson's War"), Casey Affleck ("The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford"), Hal Holbrook ("Into the Wild") si Tom Wilkinson ("Michael Clayton").

Cea mai buna actrita intr-un rol secundar:

Ruby Dee ("American Gangster"), Cate Blanchett ("I'm Not There"), Saoirse Ronan ("Atonement"), Amy Ryan ("Gone Baby Gone") si Tilda Swinton ("Michael Clayton").

acum, am si eu preferintele mele.

sursa CNN

Ginger

Ginger: Noua fata a Netvibes

Ginger reprezinta viitoarea versiune a Netvibes, o pagina online personalizata, cu noi aplicatii. Ginger este inca in varianta beta privata.
Pentru cine vrea sa se inscrie pe site, TechCrunch ofera invitatii aici.

Mariajul alb

infiorator ...

mariajul alb este expresia sociala a fricii de a avea copii (la femeie) si se refera, de fapt, la conventia unui cuplu de a nu avea copii. stekel explica mariajul alb ca solutionare a luptei dintre sexe (femeia nu face copii sau face cel mult un copil). termenul apare in studii despre scaderea fertilitatii in Germania, pe la 1900 si ceva. sursa mihai

Spitale spaga scoli ... barza manz viezure

Am descoperit astazi pe blogurile hotnews o discutie interesanta despre spaga din sistemul medical. Acum, la pachet cu discutia de ieri de la Realitatea TV, despre spagile din educatie, mi-a lasat un gust amar. Cum au ajuns doua din locurile cele mai sensibile ale societatii sa fie infectate intr-o asemenea masura ar insemna sa rascolim prin cutia istoriei recente romanesti. Dar cine ar vrea sa faca lucrul acesta.

Cand te doare un lucru, cu cat durerea este mai acuta, cu atat solutia pare mai simpla. Banuiala mea este ca Alexandru suferea de o infectie la masea cand a taiat nodul gordian.

Cu totii suntem posesorii unor povesti cel putin infioratoare despre spagile din spitale. In topul personal este una in care medicul si doctorii au incercat sa pacaleasca o familie sa le dea spaga de doua ori, mintind in prima instanta ca au primit bani de la ceilalti membrii ai familiei.

Dar sa revenim la discutia de fond. Dupa umila mea parere, orice incercare de a legaliza un procedeu intalnit frecvent duce la legalizara marijuanei. Nu ca mi-ar displacea acest lucru. As vedea mai putin oameni stresati, probabil ca intersectiile s-ar transforma mici woodstock-uri, lumea ar asculta joan baez si bob dylan in timpul raziilor politiei, etc. Pentru ca medicii iau spaga, profesorii iau spaga, nu inseamna ca legea are o problema. Totusi, sa nu pierdem esentialul din vedere. Se spunea ca salariile sunt mici, statul nu face nimic si altele d-aiurea. Cand un profesor sau un medic (poate sa fie si asistent, brancardier, etc. din cate am verificat ultima oara, si ei aveau o constiinta), ei gresesc nu numai in fata elevilor, parintilor, bolnavilor, ci si fata de colegii lor, cei care nu iau spaga. Si astfel se naste o mica sau mare, dupa posibilitati, clica in interiorul unei profesii. Ma intreb ce discuta un doctor spagar cand se intalneste cu unul care nu ia spaga, ca doar nu despre actul medical. Sau un profesor care cere spaga (meditatii) si nu preda bine la clasa, cand se intalneste cu unul din profesorii care ii mediteaza elevii. In ultimul caz, va spun eu. Se cearta. Se cearta precum chiorii.

Daca au inceput sa apara oameni din interiorul sistemului, precum acest domn, Vasile Astărăstoae, care sa justifice, intr-un fel sau altul, legalizarea spagii, inseamna ca societatii romanesti i-a crescut un obraz gros si putem sa ne ducem cu toti la culcare. FNI vegheaza pentru noi. Sa ne fie rusine!

Am mai citit pe acelasi subiect

Cu spaga in dinti si sanatatea-n traista de subiectiv
Sa legalizam spaga in spitale ... tot de subiectiv

Trebuie legalizata mita data medicilor de Emil Stoica

B'estival 200... completati voi cu ce vreti

eu vreau cat mai curand.

File-sharing

O fi bine, o fi rau?

... astept pana cand vor fi mai bine reprezentati in parlament.

de la Boing Boing

Minimum respect

Intotdeauna am avut o problema cu a saluta oamenii pe strada sau pe scara blocului. Mi se parea ca ii incurc. Cand eram mic, eram certat de bunica mea ca nu salutam vecinii. Adevarul este ca ii salutam, dar dimineata cand ne intalneam prima data. Mi se parea fara sens sa il mai salut la o ora dupa aia, oricum reluam salutul dupa-amiaza .

Insa acum am o problema cu unul din vecinii de pe scara unde avem biroul. Nu vrea de nici un fel sa raspunda la salut. Mi se pare normal sa il salut, un minimum gest de politete. Ca sa nu mai spun ca datorita faptului ca suntem vecini, as fi dispus sa il ajut daca ar avea nevoie. Cam cum ar trebui sa faca toata lumea. Dar nu ai cu cine discuta. Stiu din surse sigure ca pe altii ii saluta. Dar cu mine ce naiba are? Scara este mica, cu greu ai spune ca nu m-a vazut. Si in plus, e cam penibil. Chiar nu stiu ce sa fac. Daca renunt sa il salut, mi-e ca iar ma ia bunica-mea la suturi. [am uitat sa specific ca prietena lui ma saluta, ceea ce ma face sa cred ca nu e legat de felul in care arat]

Imi aduc aminte de o poveste, istorisita cred de Adriana Babeti, in perioada cand era plecata cu o bursa la New York si a fost invitata seara la o intalnire intr-unul din apartamentele de pe scara blocului in care locuia. Atunci cand a ajuns acolo, surpriza, fursecuri, oameni care discutau in grupuri, omul se simtea nelalocul sau, era ziua cuiva, nu adusese cadouri, flori, nici macar nu stia sarbatoritul. In momentul in care a cerut detalii, i s-a spus ca, de fapt, se adunasera cei ce locuiau pe acea scara, pentru a discuta inlocuirea unei tevi. Acum faceti un efort si incercati sa va imaginati scena intr-un bloc neaos, romanesc.

Sper ca nu toti directorii sunt precum vecinul meu.

Curierii se'ntoarce

Toata situatia de ieri m-a facut sa zbier ca imi fac firma de curieri, poate doar asa voi apuca si eu sa imi expediez plicurile. Am fost insa atentionat de Elena, colega mea de birou, ca nu voi reusi niciodata sa castig ceva. Iata cateva din motivele pentru care intreprinderea mea este sortita esecului:

• lipsa oamenilor - sunt platiti foarte prost, nu stau, volatilitate
• nimeni nu este interesat de livrarile in Bucuresti - nu se fac bani din asta, cel putin nu atat incat sa merite
• din nou, lipsa oamenilor

Si atunci, intrebarea care imi vine in minte este, la ce bun atata truda pentru auto-laudarea serviciilor, cand rezultatul este garantat, si are si vitamina C? De ce sa ne batem cu pumnul in piept, cu atata ardoare, cand stim cu totii ca pentru a trimite o plic in Bucuresti, mai bine il trimitem cu UPS-ul la NASA, pentru a ajunge via satelit, inapoi.

Cred ca e doar unul din cazurile in care o afacere sufera de pe urma politicilor de personal, urmand in acelasi top si restaurantele, taxiurile etc.

Daca astea sunt serviciile pentru ca astia sunt oamenii, atunci nu ma mai intereseaza cand o sa inceteze coruptia, ci cand vor inceta sa fie serviciile condamnate la mizerie.

Seth Godin - Despre consumatorii curiosi, o specie pe cale de disparitie

Cred ca se potriveste cu vremea de afara ...

cateva idei foarte bune cu privire la curiozitatea consumatorilor, si o ocazie pentru mine de a rasufla usurat, nu trebuie sa fii cel mai inteligent din curtea scolii pentru a descoperi ceva nou.




de pe blogul lui Seth Godin

FILA

via AdverBox

Subtilitati

Cateodata sunt acuzat ca ma invart in jurul cozii cu atata inversunare incat pot parea subtil. Sau mai bine zis, greu de inteles. Prea greu de inteles. Si atunci stau sa ma intreb, daca sunt atat de dat naibii de subtil, de ce nu ma prind atunci cand trebuie ca trebuie sa fac ceva?


Oare functioneaza in ambele sensuri?

Clienti cu inclinatii masochiste

Saptamana trecuta a fost o saptamana neagra pentru firmele de curierat. Cel putin, pentru cele cu care am incercat sa lucrez eu. Nu stiu ce au avut ceilalti de trimis prin Bucuresti, dar in cazul meu, nu era vorba decat de trei plicuri.

Am inceput cu firma cu care lucrez de obicei, ITS Express, probabil ca dintr-un impuls sinucigas, pentru ca de cand a inceput 2008, ei nu prea au lucrat. Sau cum obisnuiau sa raspunda, nu onoram comenzi astazi! Dar maine? Nu stim. De ce? Pentru ca ... si urmau o serie de scuze, care de care mai penibile, cu toate ca amandoi stiam care era adevaratul motiv. Lipsa de oameni. Dar vom reveni si la asta.

Premiul pentru cel mai inept serviciu clienti se duce insa catre Alo Curier.
Iata si motivul. Dupa ce sun prima oara la ei si le explic cine sunt, ce vreau, de unde vin si incotro ma indrept, lucru destul de intortocheat, se pare, pentru cea de la capatul celalalt al telefonului, sunt redirectionat catre departamentul de vanzari, asa mi se spune. Acest departament minunat are functia de a ma face sa repet tot ce am spus anterior, pentru a ma informa cat voi avea de platit. Foarte bine! Platim. Nu, nu eu va iau comanda din pacate, se plange interlocutoarea mea. Am sa va rog sa inchideti frumusel telefonul, si sa sunati din nou la noi, pentru a lua legatura cu colega mea, cea cu care ati vorbit mai devreme. Ce naiba?!!! Nu exista nici o modalitate de a ma redirectiona? Nu!

Zis si facut! Redial ... si suna, si suna, si iarasi suna. Fara folos. Deja ma gandeam ca totul a fost o gluma proasta, si acum stau si rad de mine cum sun ca broasca in copac. Intr-un final, catadicseste cineva sa raspunda. Si o luam de la capat, eu mai obosit, ea mai fresh. Gata! Am terminat, am curieri, trimit plicurile. Fericit, nici nu ma mai gandesc la oamenii sictiriti de la ITS, ba ii compatimesc, pacat, uite cum au pierdut o comanda, ce castigat sunt eu.

Deodata, telefonul zbarrrr. Si pupaza la telefon, stiti supervizorul nostru ne-a anuntat ca nu mai putem face livrari in Bucuresti! Poftiiiiiiiiim? Da. Asa sa stiti, dar daca aveti ceva urgent, va rog sa alegeti din cele trei plicuri. Ceeeeeee????? Cum adica sa aleg, daca nu se poate? Sau se poate? Nu se poate! Mars afara. Pentru asta a trebuit sa pierd aproape trei sferturi de ora? In care, probabil, cu mai putini bani le livram cu taxiul. Dar eu nu sunt firma de curierat. Eu nu am promptitudinea si calitatea serviciilor.

Pana la urma cei mai castigati au fost cei de la Fan Curier, care nici nu mai catadicseau sa raspunda la telefon.

Sunt curios daca cei de la ITS au inceput sa livreze.

Blogul lui Stelian Tanase

UPDATE: Un alt punct de vedere
De ce provincia si nu capitala ?de Ruxandra Belgun, via Voce.ro


Un alt blog ce se anunta interesant din perspectiva autorului. Din pacate, nivelul de interactiune este destul de sarac. Sper ca acest lucru se va schimba in urmatoarea perioada. Ar fi un blog interesant de urmarit. Trecand peste comentariile idioate cu care a fost intampinat blogul, Stelian Tanase ne intreaba ce ne place cel mai mult la Bucuresti [apropo, interesanta analogia cu orasul bucuriei .. ma intreb cui i-ar fi trecut prin cap sa alature acest atribut bucurestiului].

Chiar daca nu m-a intrebat nimeni, am sa raspund si eu la intrebarea asta. Prefer Bucurestiul prin comparatie. Mai precis, comparat cu Tulcea, pentru ca alte orase nu prea cunosc. Ei bine, in comparatie cu Siberia Culturala, orice dezavantaj al capitalei noastre dezechilibrate paleste. Care este motivul pentru care nu as pleca din Bucuresti? Confortul de zi cu zi. Mai precis, antica apa calda si caldura. De fiecare data cand ma apuca furia pe dementii ce populeaza strazile si ratb-urile bucurestene, imi aduc aminte de minunata mea adolescenta petrecuta pe plaiurile tulcene. Cine nu a trecut prin asa ceva, nu va reusi niciodata sa intelega farmecul capitalei. Glumesc.

Da' uite ca ei nu glumesc. Din Romania Libera, o stire tipica pentru Tulcea.

Premii

Si la capitolul cel mai prost moderator de televiziuneeeeee ... titlul se duce la domnisoara Dila, de la B1 TV. Cu toata remanierea de sigla, cred ca postului i-ar fi prins bine si o revizuire a angajatilor. Am stat cinci minute si m-am uitat la emisiunea 6 vine presa, nereusind sa prind vreo alta idee, alta decat elucubratiile moderatorului. Pentru cei care il acuza pe domnul Tanase ca isi intrerupe invitatii, mutati-va pe B1, sa vedeti acolo ce inseamna sa vorbesti peste ceilalti.

Si ce e cu asezarea aia in scena, din studio? Unii stau cocotati la o masa [cred ca era Pavel Lucescu, care nu apucase sa zica nimic, impreuna cu un alt analist economic, Voinea, caruia nu ii lipseste simtul umorului, atata timp cat vroia sa ii trimita pe mail parerea sa], in timp ce jos, domnisoara Dila domina copios discutia, iar alaturi statea Ionut Popescu [my lucky guess].

Mai mult, domnisoara moderator pretindea ca traduce ceea ce spune fiecare dintre invitatii sai, atunci cand aveau ocazia, lucru care la randul sau se traduce [he he] intr-o vorbarie fara noima.

Daca tot are atatea pareri, de ce mai invita pe altcineva? Sa faca un duplex cu Mircea Badea si eu promit ca nu mai stau nici cinci minute fara sa schimb canalizarea, scuze, canalul.

Jalnic

Thunderbird sucks! Big Time!

La naiba! Tocmai mi-au disparut toate mailurile gmail din thunderbird. Asta este semn ca trebuie sa merg acasa. Sa ma culc

What is Machinima

Cand am dat peste filmuletul de mai jos, The Dumb Man, un termen mi-a atras in mod special atentia machinima. Un scurt search pe google mi-a descoperit o intreaga lume despre care nu auzisem niciodata. Probabil si pentru ca nu m-a pasionat niciodata lumea Second Life.

Dar sa o luam cu inceputul. Ce este machinima. Pentru wikipedia mergeti aici. Pe scurt, machinima [pronuntat muh-sheen-eh-mah] reprezinta o tehnica de filmare in timp real, intr-un mediu 3D, cel mai adesea folosind tehnologii provenind din industria de jocuri pe calculator.

Pe Machinima.com puteti gasi o colectie de astfel de filmulete, si daca nu stiati exista chiar si o academie, Academy of Machinima alaturi de un festival de film, MACHINIMA FESTIVAL EUROPE iar anul trecut a avut loc prima editie.

Detaliile mai tehnice cu privire la filmul lui Lainy Voom gasiti pe blogul New World Notes.

Toata povestea asta se arata a fi extrem de utila pentru mine, mai ales ca am descoperit ca una din cartile mele preferate din copilarie, tot de Sherwood Anderson, Winesburg, Ohio este gratuita pe site-ul proiectului Gutenberg [multumesc Alex!]. Gata, si acum la citit.

The story

ce este mai presus de adevar?

... povestea.

Nu mai stiu unde am auzit chestia asta zilele trecute. Oricum, fara prea mari introduceri, iata un film extraordinar:


The Dumb Man from Lainy Voom on Vimeo.

gasit via Boing Boing

Nu au avut nici o sansa ..

si atunci i-am condamnat pe toti la moarte.

Noi muncim, nu gandim ... sau nu?

–Work isn’t a place you go, it’s something you do.

–Employees have the freedom to work any way they want

–Every meeting is optional

–Nobody talks about how many hours they work

–No judgment about how you spend your time

Acum nu imi mai ramane decat sa sper ca voi trai indeajuns de mult incat sa nu ies la pensie in momentul in care ROWE va deveni realitate. Cu toate ca daca stau sa ma gandesc la ce s-a vorbit in ultimul timp despre pensiile private, nu ar fi exclus sa imi caut si la 100 de ani de munca pe bestjobs.

de la seth godin citire

Firme de tot curieratul

Pentru ce mama-masii nu onorati nici astazi comenzi? E soare, frumos afara, nu ma supar nici daca te opresti la o cafea, numai ridica-mi coletul ala imbecil. Eu vin in fiecare zi pe jos la birou, pentru ca voi sa ma calcati cu scutere voastre imbecile pe trotuar. Ca de cand au risipit aia vopsea pe jos, ca sa mai ia niste bani publici d'aiurea, ati crezut ca scuterele sunt niste biciclete mai mari.

Propun sa revenim la porumbeii calatori si sa ii falimentam pe toti curierii lenesi. Si combatem si efectul de indobitocire globala.

Profesor de matematica posteaza lectiile pe Neogen TV

De la Iulian Comanescu am aflat despre profesorul de matemantica Ioan Ursu, din Bacau, si despre orele sale de matematica postate pe Neogen. Primele reactii pe care le-a starnit pe blogului lui Comanescu au fost definitorii pentru ochii cu care este privit invatamantul romanesc, trei oameni repezindu-se in gatul profesorului, pentru intentia naiva a acestuia de a-si breveta sistemul de predare online. Mai mult ca probabil, profesorul va renunta la ideea aceasta. Dar de ce sa nu vedem detaliile inutile si sa ignoram faptul ca un om a renuntat sa mai stea cu mainile in san si sa isi planga de mila, dupa cum vad ca fac multi alti profesori.

„A doua zi, m-am trezit in service-ul auto cu sapte copilasi dornici de meditatii la matematica. M-am mirat cand mi-au zis ca toti sunt colegi de clasa cu fiica mai mica a primarului Stavarache! Zilnic, fac cate doua ore cu ei. Nu le iau niciun ban! Sunt doar multumit ca reusesc sa filmez lectiile”, mai spune Ioan Ursu. din Evenimentul Zilei

Profesorul are dreptate pe blogul lui. De prea multa vreme, lectiile profesorilor au fost ascunse de ochii lumii, ramanad apanajul barfelor elevilor, la o tigara in curtea scolii. Unii profesori erau considerati a fi mai buni, altii mai slabi, iar altii dea dreptul imposibili. Scoala romaneasca a ajuns un fel de Biafra, un loc uitat de toti si de toate, unde fiecare face dupa cum il taie capul, cu scuzele clasice ale sistemului educational patronat de demnii urmasi ai domnului Golu. Tarele invatamanului sunt numai bune de scos in la lumina cand vine vorba de marirea salariilor profesorilor. Cum se cere o majorare de salarii, profesorilor li se arunca in fata cuvinte mari ca performanta, competitivitate, standarde inalte, etc. Macar acum avem sansa de a vedea cu ochii nostrii ce se intampla intr-o clasa, intr-o scoala, in Romania. Tare mi-e teama ca daca am stii cu adevarat cum se tin orele in scolile romanesti, ne-am pune mainile in cap. (acelasi lucru este valabil si pentru facultati, drept pentru care nu am putut decat sa ma bucur cand ieri la Realitatea, Alina Mungiu-Pippidi a vorbit despre facultati de mana a zecea, de genul celei unde cu onor va preda inegalabila doamna Udrea)

Si pentru numele lui Dumnezeu! A stat cineva sa priveasca atent in jurul lui? Ati vazut cum arata salile in care se bat elevii pentru satisfactia Proteveului si a altor chirite media? Cat despre parintii care nu sunt de acord cu metodele profesorului ... nu va convine ce face el acolo, dar pana sa se intample lucrul asta, ce parere aveati de conditiile in care invata copiii vostri? Cati dintre parinti stiu cum arata salile de clasa, ce conditii sunt puse la dispozitia elevilor, sau mai degraba, lipsesc din scoli.

De Craciun am fost acasa si vorbeam cu mama despre cum scoala are sansa de a trezi sentimentul de comunitate printre parintii din jurul scolii. Sedintele cu parintii ar putea fi o ocazie rara de a-i mai scutura pe oameni din amorteala indiferentei. Din pacate, nici profesorii nu dau semne ca ar dori lucrul asta, iar parintii sunt prea preocupati de Elodii, ministrii de justitie, Orbani chiori si alte vietuitoare ale bestiarului curent.

Povestea profesorului este despre placerea de a preda si nu despre alte tampenii pe care le scornesc incompetentii! Hai ca m-am si enervat. Sa invatati bine!

Chris Poland

... No, not at all, man. My dad’s sister taught me piano when I was a kid. I didn’t read the music. I just watched her play and then I’d mimic it. After about a year of these lessons and doing recitals, she forgot to turn the pages during a recital and noticed that I wasn’t reading the music. She told my mom to watch while she put a wrong page of music in front of me. I played the other song she asked me to play ..

Restul interviului il gasiti aici.

In special partea cu fiul lui Ginger Baker este de inalta simtire.

SPAM

Dragomir si Asociatii, iesiti naibii afara din inbox-ul meu. Si sa nu va mai prind pe aici! Va mai ziceti avocati si umblati cu spamul vopsit.

Pandora

Unii s-ar putea sa stie ca accesul la Pandora, serviciul de radio online a fost restrictionat inca de anul trecut pentru utilizatorii din afara Statelor Unite. Dar se pare ca exista o modalitate prin care se poate scapa de restrictii utilizand HotSpot Shield, un plugin care ofera gratuit servicii VPN. Bineinteles ca exista si un revers la gratuitate, programul afisand banere publicitare pe fiecare pagina pe care o vizitati. Pentru cei care pot sa treaca peste inconvenient, gasiti mai multe detalii pe TechCrunch.

via Geek and Poke

a mai scris despre Pandora si Global Pandora:

Manafu

Oh, Ma' look at my browser!

click pe pagina pentru a mari imaginea ...

via Stephen Fry

Curiozitate

Si ca sa revin la subiectul de mai jos, referitor la multifunctionala Xerox, astazi, cand a venit omul de la emag cu ea, m-a lasat sa imi trec seria produsului pe foaia de garantie. Dar tot el mi-a spus ca trebuie sa pastrez si cutia ...?!! ca fara ea ...

Cand am cerut lamuriri, ce se intampla daca arunc cutia, mai am garantie, nu a stiut sa imi raspunda. Stiam ca asa se proceda acum cativa ani, dar am crezut ca au renuntat la sistemul asta idiot. Nu am gasit nicaieri o explicatie rezonabila pentru care ar trebui sa umplu casa de cutii. Daca in cazul unei memorii sau a unei placi video [dar nu 8800] mai este cum mai este, nenorocita de multifunctionala e cam mare. Pot sa fac un dulap din cutie.

Ce pot sa va urez, la cat mai multe cutii!!!

Need help! XEROX WorkCentre PE120i

As the title says, I need help, can anybody tell me if I can print on both sides using Xerox PE120i? I have searched the database and I wasn't able to find any useful information. Any help would be appreciated [beer, my deepest appreciation, praises, etc. ...].

solved: you can't print on both sides, that sucks, and I suck even more for not knowing in advance.

I am guilty as they come for throwing the money on the window. Wonder what my boss will say now.

Telephone salesman

cu dedicatie pentru toti cei care vor sa imi vanda ceva gratis la telefon, pe mail, pe sms ...

Rezolutii

Urasc termenul de rezolutii pentru Noul An. Cu toate astea, ca mai toata lumea am avut si anul trecut ceva de genul asta. Imi doream sa incep sa fac ceva care sa conteze, imi doream sa incep anul ca soldat dar sa il termin ca plutonier. Din pacate, nu a fost sa fie. Si am ajuns sa gandesc altfel despre plutonieri. Anul acesta, inainte de toate rezolutiile pe care as incerca sa le evit, mi-as dori sa imi inchei socotelile cu scoala pe care am terminat-o fara onor acum multi ani. Motivele sunt mai mult decat subiective. Lipsa de timp si neincrederea in utilitatea unei lucrari de licenta in plus pe un subiect [Anti-american reactions within Romanian society after 1989] ce incepe din ce in ce mai mult sa imi displaca se numara printre scuzele de serviciu pe care as putea sa le nascocesc la o adica.

Poate pentru a ma motiva ar fi interesant sa ma apuc sa postez extrase din draft. Daca e cineva interesat, dati un semn.

Manele la Opera Romana

UPDATE: şi o fotografie cu Opera, pentru Alexandru, sursă fotografie: chill
Pentru intregul film [si la propriu, si la figurat] al acestei povesti curat murdare, verificati acest articol din Evenimentul Zilei. Tot via Ioan T. Morar.

Iata si filmul atat de pricionos si grabnic varsator de zavera:

Citisem acum cateva zile pe blogul lui Ioan T. Morar despre isprava lui Sorin Copilul de Aur [zis si dop de pluta] si zarva starnita printre angajatii Operei, dar se pare ca am trecut cam repede peste articol si mi-a scapat urmatoarea declaratie:

"Nu este problema noastra daca se canta manele la Opera, asa ca n-avem nimic de comentat!"



Asta este prea de tot, tinand cont ca vine din partea unui angajat al ministerului culturii cu c mic. Cat de dus cu aceeasi pluta poti sa fii ca sa faci o asemena declaratie. Oare ce fac acesti tovarasi prin birourile lor. Daca faptul ca un manelist filmeaza videoclipuri pe neve la Opera Romana nu intereseaza pe nimeni la ministerul culturii, ce ar fi sa se duca cu toti la culcare si sa sufle si in lumanarea de pe coliva culturii romane. Gesturile de genul asta par inexplicabil rupte dintr-un film prost cu Lorenzo Lamas. Ar fi fost mai laudabil daca angajatul si-ar fi tinut gura, dat fiind ca se vede ca nu are nici o treaba cu filmul acesta. Ba mai mult, poate vorbeste cu Sorinel, sa il distribuie in urmatorul videoclip, turnat de data asta la Ateneul Roman, in pauzele de la Zece pentru Tatulici, care ii si intrece.

Liana Sega, director in cadrul Operei Romane, s-a aratat stupefiata: "Opera nu a incheiat niciun contract de inchiriere cu aceasta persoana si nu stim cum de a fost posibil sa se filmeze videoclipul in sala. In prima faza, am crezut ca scenele sunt montate si prelucrate pe computer. Imediat dupa aparitia articolului, am deschis o ancheta, pentru a descoperi cine a permis accesul in sala. Cert este ca nu exista un contract de inchiriere a salii".


iar Dan Bursuc:

Bursuc a precizat ca are si chitanta si ca "filmarile au fost facute in afara programului si nu au deranjat pe nimeni".

Acum sa fim intelesi, nu am nimic impotriva acestui lucru, daca ar fi fost facut civilizat, cu toate ca nu ii vad pe cei de la Scala oferind spatiu pentru filmarea festivalului Meserie e bratara de aur, in poseta Prada, cu participarea extraordinara a lui Adrian, Sorin, Sorinel, Soriniuc si cati or mai fi. Dar ce poti sa mai zici cand compari cele doua declaratii. Ironia este ca cel care a luat banii se pretinde acum fata curata si neprihanita, a carei reputatie a fost patata de un angajat rauvoitor. Asa, bine, dati vina pe angajati. Si mai vine si bursucul de la cultura cu ineptiile sale. Cel mai bine iese din povestea asta Dan Bursuc, care a cerut chitanta. Foarte bine. Platiti-va impozitele!

La gramada

1. Unul dintre cele mai exhaustive articole despre Facebook si despre oamenii din spatele afacerii [at least, to my knowledge] via Nicholas Carr
2. Inca un interviu cu fondatorul Facebook la 60 de minute, urmat de o analiza a interviului la TechCrunch
   
3. cu legatura la unul din posturile anterioare, se pare ca cel putin o companie, mai precis EMI, se pregateste sa retraga finantarea oferita RIAA, ceea ce pune un semn de intrebare asupra relevantei agentiei. Se pare ca i-au ajuns blestemele.
4. si un articol interesant despre limitele limbajului.
5. a fost publicat Raportul Anual 2008 al Societatii Academice Romane
   

Presentation Skills

Astazi am descoperit Presentations Roundtable, o sursa foarte buna pentru cei care s-au poticnit ultima data cand au trebuit sa faca o prezentare, si nu au fost nici convinsi de prezentarea lui Phillipe Starck . Prin urmare, nu vor sa renunte la PowerPoint. Primul podcast ii are ca invitati pe Garr Reynolds, of Presentation Zen Za Blog fame, Nancy Duarte de la Duarte Design [intrati pe site-ul lor, veti vedea ce inseamna un design cu mesaj] si Howard Cooperstein Lead User Experience Programme Manager la Microsoft. Reynolds a publicat la sfarsitul lui 2007, Presentation Zen, Za Book, carte ce a devenit in scurt timp cea mai buna carte despre de prezentari pe Amazon. In cuvintele lui Seth Godin, nu cumparati cartea, pentru ca prezentarile voastre vor deveni mai bune, si nu ar mai fi nimeni care sa le aprecieze pe ale mele.

IMHO principala problema a prezentarilor in PowerPoint vine din faptul ca oamenii se apropie de obicei cu teama de PowerPoint si sunt concentrati mai ales pe ideea de a nu pierde controlul tehnic asupra prezentarii lor. Cea mai buna solutie ar fi sa incerce sa iasa putin din cadrul rigid pe care si-l creeaza in momentul in care urmaresc rezolvarea problemelor tehnice si sa incerce o schita a prezentarii lor fara ajutorul PowerPoint-ului. In mai putine cuvinte, sa puna mesajul inaintea mediului prin care fac prezentarea. Un exercitiu bun la cursurile de presentation skills ar putea fi: Cum ati face o prezentare pe o insula pustie? Sau ma rog, ceva de genul asta.


UPDATE: pentru cine este interesat de o recenzie mai extinsa a cartii si a autorului poate intra pe Create Your Communications Experience
iar Guy Kawasaki are un interviu cu Garr Reynolds.