MOMENTS WITH ALOE BLACC, MIKI AND JAYBO: "BILLIE JEAN" PART 6/6 from MADE Blog on Vimeo.
mi-aş dori să scoată urmarea la I need a dollar (chiar mi-ar prinde bine un dolar, acum)
27 iulie 2011
tineretu din ziua de azi, dom’le
They just find all this expression of ego to be grating, gauche, and borderline immoral—like wearing tights as pants (s. m.), talking during movies, or being Snooki. This is our new cultural mini-monster, somewhere down the scale from terrorists and pedophiles, in the general vicinity of Charlie Sheen and those people who go nuts during American Idol auditions: the Raging Narcissist.
de aici
Aha! Deci nu sunt singurul care consideră atroce moda asta nouă, de purtat pantalonii de sală/yoga/ultimul concert cu Poison pe stradă. Sau cum spunea un prieten săptămînile trecute ...
21 iulie 2011
20 iulie 2011
fox şi antena 3
sunt şi eu curios, atunci cînd au creat antena 3 au avut în minte modelul fox, sau l-au urmat inconştient? Pentru că mi se pare o coincidenţă prea mare …
pentru cine vrea să afle mai multe despre fox şi imperiul media al lui Murdoch, poate urmări pe Google Video, documentarul Outfoxed.
bonus, Piers Morgan în 96, un fel de pre-hacking era
via Boing Boing
18 iulie 2011
slb
In May 1971, Mike Saunders (of later Angry Samoans fame) wrote a favorable review of Kingdom Come for Creem magazine. Of historical note was Saunders' assertion that "...Sir Lord Baltimore seems to have down pat most all the best heavy metal tricks in the book." To date, this appears to have been the first printed use of the term "heavy metal" to reference a musical genre.
15 iulie 2011
14 iulie 2011
globalizare
Next is "culture training," in which trainees memorize colloquialisms and state capitals, study clips of Seinfeld and photos of Walmarts, and eat in cafeterias serving paneer burgers and pizza topped with lamb pepperoni. Trainers aim to impart something they call "international culture"—which is, of course, no culture at all, but a garbled hybrid of Indian and Western signifiers designed to be recognizable to everyone and familiar to no one. The result is a comically botched translation—a multibillion dollar game of telephone. "The most marketable skill in India today," the Guardian wrote in 2003, "is the ability to abandon your identity and slip into someone else's."
articolul complet aici
via 3quarksdaily
13 iulie 2011
Tolontan despre meciul lui Bute
Un redactor american scria undeva că: “Dacă vezi 100 de oameni care aleargă afară dintr-o clădire Şi alţi cîţiva năpustindu-se în sens invers, în mod sigur cel puţin unul dintre bezmetici e ziarist”. Bute e iubitul de serviciu al ţării. Chiar dacă el n-a ştiut nimic din ceea ce urmează, articolul va fi impopular. Şi ce?
continuarea aici
12 iulie 2011
jucării
nu vă lăsaţi înşelaţi de început, la final n-o să regretaţi ...
în cazul în care vă întrebaţi, e un Launchpad Midi Controller produs de Novation
antena gonflabilă
Oare nu se-ntreabă nimeni dacă nu cumva cascadoriile unor saltimbanci de genul lui Radu Tudor sau Dana Grecu, Firea sau Gîdea, nu trag în jos ratingurile primei antene?
Mă uitam la ştirea cu scandalu News Corp. şi cum NOTW a tăiat dintr-un foc şapte miliarde din valoare de piaţă şi mă gîndeam, trăznăile din ultimile zile de la Antena 3 cît or fi costat trustu?
Pentru că ziariştii de genul celor care fac legea acum la Antena 3, nu-şi dau seama cît de rău fac televiziunii şi presei din România, în general, escaladînd în mod grotesc orice încercare de a purta un dialog civilizat. Ce este şi mai trist este apetenţa interminabilă a politicienilor români de a se lăsa purtaţi către un fel de cîrciumă în aer liber, în care tot ce intră nu rămîne nemurdărit. Sincer, cred că Breton şi suprarealiştii ar fi invidioşi dacă ar vedea performanţele echilibristice din talk-show-urile dîmboviţene. Mă uit cu groază la delirul verbal şi la sentinţele date de instanţele de sticlă şi mă gîndesc că nici măcar Jdanov sau Răutu, n-au avut pretenţia de a se revendica ca fiind obiectivi. O frază peste care am dat recent, mi-a adus aminte de tiradele infinite ale acestor adevăraţi sacerdoţi media, ”s-a dedicat căutării neadevărului cu pasiunea adevărului” (citat din minte). Discursurile pe care le recită zi de zi au valoarea unor adevărate catastrofe ale raţiunii, sunt torpile logice care scufundă corabia bunului simţ.
Acum cîteva săptămîni, am purtat o discuţei mult prea familiară ca să-mi facă plăcere, cu cîţiva prieteni, care se declarau antibăsescieni într-un mod aproape visceral. Am avut proasta inspiraţie de a observa că nu există nici un argument raţional, care ne-ar putea face să credem că o schimbare pe scena politică ar aduce vreo îmbunătăţire. Dincolo de faptul că am fost acuzat de toate relele de pe lume (dintre care, faptul că plătesc taxe mai puţin ca ei, mi s-a părut cel mai interesant, dar îl voi discuta în alt post) am observat un factor comun, pe care-l regăseam în discursul fiecăruia (şi care le dădea la un moment dat, aspectul destul de simpatic, de cor) al opoziţiei de dragul opoziţiei. Nici unul dintre ei nu era interesat în a-mi demonstra cît de mult ar fi schimbat în bine, o victorie să zice a USL-ului (Cetăţeni, păstraţi-vă calmul! Este un exerciţiu imaginar, intelectual, prin urmare, sortit eşecului), ci mai degrabă erau antrenaţi într-o opoziţiei de dragul opoziţiei. Nu existau argumente, existau inamici, iar ei aveau muniţia pregătită.
Ei bine, mă tem că atunci cînd se va desumfla păpuşa gonflabilă numită Antena3, nu va mai rămîne decît o Sahară a minţii în urma ei. Lor li se potriveşte perfect descrierea pe care a făcut-o Coogan celor de la News Of The World. Să nu se mire jurnaliştii de la Realitatea sau Antena3 că nimeni nu le va plînge de milă cînd vor ajunge pe drumuri. Cam cum se miră acum Cristian Tudor Popescu de reacţiile foştilor tovarăşi de drum.
Cine-i Paul McMullen? Hugh Grant a avut o discuţie cu el, mai de mult ... merită să citiţi articolul şi să vedeţi cum vînătorul devine vînat.
So I was sent to do a feature on Moulin Rouge! at Cannes, which was a great send anyway. Basically my brief was to see who Nicole Kidman was shagging - what she was doing, poking through her bins and get some stuff on her. So Murdoch's paying her five million quid to big up the French and at the same time paying me £5.50 to fuck her up . . . So all hail the master. We're just pawns in his game. How perverse is that?
11 iulie 2011
eu nu mai înţeleg nimic
Nu era suficient un articol, a mai trebuit unul, care să-l depăşească pe primul în penibil? Şi nu ajungea un ziarist? A trebuit să cheme şi ajutoare?
via proddit
Confesiunile unui beţiv
sursă hartă
Iniţial, am fost tentat să-i zic ale unuui alcoolic, dar experienţa nu ţine loc de studii, aşa că mă rezum la titlul mult mai prietenos dă beţiv.
Am început să beau pe la 13-14 ani. Şi cînd zic c-am început să beau, mă refer la activitatea susţinută de a ridica paharu. Mi-aduc aminte cum atunci cînd eram mic (am fost crescut de bunici, la Constanţa), seara bunicu obişnuia să mai bea un pahar şi probabil că se simţea destul de singur (bunica nu bea, avea motivele ei) încît să vadă într-un ţînc de cinci ani, un partener de băutură. Pe scurt, mă invita să servesc şi eu olecuţă de vin (Murfatlar, doamne cît de greu îmi era să pronunţ cuvîntul ăsta, o sticlă dodoloaţă cu o corabie pe ea - n-am mai văzut după revoluţie produsu). Şi mai îmi aduc aminte cum recitam rictuos, eu n-am să bea în viaţa mea. La care, bunică-mea se repezea să-mi închidă gura, mă mamă, nu mai zi aşa, că de ce ţi-e frică, n-ai să scapi.
Din păcate, metoda ei de a mă feri de ţigări n-a funcţionat în cazul băuturii (n-a funcţionat nici în cazul ţigărilor, da asta-i altă poveste) şi într-adevăr, de ce ţi-e frică, de aia nu scapi!
Sincer, n-am băut niciodată de veselie sau de tristreţe, cum îi aud pe comeseni că s-ar cuveni să fac. De fiecare dată, am băut în căutarea unei discuţii interesante despre cărţi, muzică (ordinea-i ca să evit cacofonia, altfel, muzica-i pe primul loc, musai). Nu am amintiri neplăcute din perioada liceului, nu m-am bătut, nu m-am tăiat, n-am căzut în şanţ (mă rog, nu-mi aduc aminte). Bine, după aia s-a rupt filmu, da ăsta nu-i subiect de blog
.
De ceva vreme însă, parcă am impresia că totuşi ceva nu-i tocmai kosher în a descoperi că te obişnuieşti mai bine cu mahmureala dacă mai frigi una mică, dimineaţa, sau că dacă vomiţi, poţi să bei şi mai mult, sau că dacă consumi în cantităţi decente (unde decenţa se măsoară în funcţie de cît ai băut ultima dată şi nu ai intrat în comă după) alcoolul e chiar medicament. Apropo de articolu cu drogurile şi copiii, poate o să am copii, sper să-i ajut să bea într-un mod mai responsabil decît am făcut-o eu.
Ideea e că vroiam să vă fac mică introducere pentru filmuleţele ăstea două (a ieşit mai lungă, scuze :), da ştiţi cum e cînd te-ntinzi la un pahar*) pentru promovarea celor două centre Aliat, recent deschise la Bucureşti (uitasem să pun un DISCLAIMER, un prieten bun lucrează la centrul din Bucureşti) şi la Tîrgovişte. N-am să vă invit să le faceţi o vizită, pentru că vă doresc să n-aveţi probleme, dar dacă se-ntîmplă să ştiţi pe cineva aflat la ananghie, aruncaţi o vorbă (pe mine consideraţi-mă deja avertizat).
________
*or fi multe lucruri pe care poţi să le faci beat, dar nu recomand scrisu pe blog. Acest post a fost scris după o mahmureală sănătoasă.
08 iulie 2011
cheap keys
'I spoke to him once about the singles the Floyd had come out with' says Spike Hawkins. 'He said, "That ws the easy part. I wanted to go much deeper, using music and lyrics as a key to opening doors." I said, "Bu you really opened doors for the Floyd." He said, "Yeah, with cheap keys."'
Rob Chapman, Syd Barrett, A Very Irregular Head
întrebare
adică, dacă Gîdea/Ciutacu/Grecu ascultă ilegal convorbiri telefonice, Voiculescu o să inchidă televiziunea?
Killing the offending News of the World is — I agree with the Guardian — a deeply cynical act. Some relatively small number of the paper’s employees was responsible for these acts — they’re presumed to be gone already. Now all of them are out of a job. Now a 168-year-old newspaper is dead — and it’s not as if we have any to spare. But the bosses responsible for the coverup remain.
Jeff Jarvis, A True Threat to Privacy
07 iulie 2011
am un SMS şi vreau să-l dau
În loc să vă plictisesc cu părerile mele desuete cu privire la bacul de anul ăsta sau impresiile de la concertul Judas/Whitesnake, prefer să vă anunţ că şi în luna iulie e liber la SMS-uri pentru Inima Copiilor.
Aşa că dacă n-aţi apucat să butonaţi în iunie sau v-aţi reîncărcat cartela/plătit abonamentul etc. puteţi să contribuiţi la susţinerea primelor misiuni medicale care se vor desfăşura la Spitalul Marie Curie/secţia de cardiochirurgie pediatrică cu 2 EURO la numărul de SMS 890.
Să răsune valea!
06 iulie 2011
droguri
I have a daughter who will one day take drugs. Of course, I will do everything in my power to see that she chooses her drugs wisely, but a life without drugs is neither foreseeable, nor, I think, desirable.Sam Harris despre droguri şi sărăcia termenilor cu care înconjurăm de obicei experienţele psihedelice ... ale altora, bineînţeles.
04 iulie 2011
01 iulie 2011
întrebări întrebătoare
Facebook: Twenty-five racehorses, no stopwatch, five tracks. Figure out the top three fastest horses in the fewest number of races. The fewest number of races is one. Just keep those suckers running round and round and round until they collapse from exhaustion. The final three make it through, the rest end up as dog food. Actually, I thought that’s how they make dog food.
Brown & Brown Insurance: How would you rate your life on a scale of 1 to 10? On bad days, I’d say it was a 1. Perhaps a 2. I mean, there are people who have it much worse than me, yeah? On good days, I’d say 3. You’re the first people I’ve spoken to since last Friday, did you know that?
de aici
În cazul meu, cîte benzinării sunt într-un cartier din Bucureşti? (mai era una, mai deşteaptă, dar am uitat-o. O ştiam tot de pe un sait din ăsta de recrutare dăşteaptă). Voi?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)